Puneti o dorinta!

Glumind cu mine, mama imi spunea in copilarie ca dorintele mi se pot implini daca le pun in timp ce fac un lucru nou, in timp ce mananc un aliment pe care nu l-am mai incercat niciodata, in timp ce ajung
intr-un loc in care nu am mai fost. Mi se intampla atat de des sa fac chestii noi, incat la un moment dat am pierdut orice legatura cu statisticile. Nu mai stiam daca mi s-au implinit dorintele puse in zilele trecute, dar luptam sa fac alte si alte lucruri noi, sa incerc alimente noi, doar pentru a-mi mai putea pune cate o dorinta.
Chiar si dupa ce am plecat la scoala, cand deja imi imaginam, urmarind statisticile din minte, ca nu toate dorintele sunt realizabile si cand deja intelesesem ca a fost o simpla gluma, continuam sa imi pun o dorinta cand se ivea ocazia. M-am intrebat acum cativa ani ce sens a avut acea minciuna- nevinovata, este adevarat, dar nu am inteles pe moment.
Abia zilele trecute s-a facut lumina in capul meu, atunci cand baiatul meu, ajuns la aproape 20 de ani, a refuzat sa manance o salata doar pentru ca am pus in ea ardei capia. Mi-am dat seama atunci ca o minciuna nevinovata, spusa cand copilul este foare mic, poate avea efecte benefice pe termen lung. Poate ca asa ar fi incercat de mic sa manance ardei capia, s-ar fi obisnuit cu gustul lui si acum l-ar fi mancat cu mare placere.
Se spune ca omul din greseli invata. Singura problema este ca uneori invatam cand este prea tarziu pentru a mai repara ceva. Probabil baiatul meu se va feri mereu de ardei capia sau va gasi o fata care sa il convinga sa incerce. Ceea ce stiu sigur este ca il voi invata cum sa procedeze cu copiii lui, pentru a nu repeta greselile pe care le-am facut eu.
Asadar copile, puneti o dorinta!