marți, 2 septembrie 2014

Despre licitatii electronice

Au venit, ca de obicei, spre seara, cand soarele isi mai domoleste vapaia. Calare pe motoarele lui Cargo biciclete, transpirati, obositi, dar plini de entuziasmul celor 20 de ani. Mi-au risipit umbra de somn ce ma bantuia, facandu-ma sa motai in fotoliu. Nu poti dormi intr-o casa in care copilul tau asculta metal si alte chestii grele la maxim, iar prietenii lui povestesc despre licitatii electronice, incercand sa acopere artistii celebri ai rockului international. Ce inseamna licitatii electronice, habar nu aveam si nici acum nu imi este foarte clar, insa m-am prefacut a fi atenta pentru cateva clipe, inainte de a fugi in bucatarie sa le pregatesc niste cafele.

Stand langa aragaz in asteptarea zgomotului facut de cafeaua ce urca in cafetiera, incercam sa imi amintesc tot ce auzisem vreodata despre licitatii. Cu siguranta stiu bine, extrem de bine cum se poate licita la jocul de whist, caci ani de zile m-am delectat jucand rentz cu prietenii mei, candva la fel de nebuni precum rockerii cu care umbla fiul meu, astazi oameni seriosi, cu familii si copii. Stiam ca statul roman a fost pagubit la greu in urma unor licitatii deloc corecte,
insa amanuntele imi scapau si oricum nu cred ca aveau vreo legatura cu subiectul ce ii pasiona pe tinerii mei musafiri.

Am mai scormonit prin amintiri si am revazut cateva dintre episoadele unei emisiuni pe care o urmaresc impreuna cu sotul meu. Acolo e vorba despre niste depozite inchiriate de diverse persoane (totul se petrece in America) si probabil abandonate sau neplatite. Ei bine, aceste depozite sunt, la un moment dat, scoase la licitatie si fiecare participant vine acolo cu gandul de a pune mana pe diverse obiecte, mai vechi sau mai noi, pe care mai tarziu sa le revanda in magazinul propriu. Imi place ideea acestei afaceri, desi este un soi de licitatie - loterie, caci participantii nu pot vedea mare lucru din ceea ce depozitul ascunde. 

Chiar discutam cu sotul meu despre acest aspect si ii spuneam ca mi-ar placea sa existe si la noi asa ceva. Ar fi o meserie care cred ca mi s-ar potrivi si pe care probabil as practica-o cu mare placere (daca nu as avea blog, fireste, dupa cum m-a completat imediat sotul meu). Exista si mari riscuri, nu neg, dar per total, sunt convinsa ca multi dintre cei care participa la acele licitatii pentru depozite ies in castig. Se aude mai sus? Se gaseste cineva care sa porneasca o asemenea afacere si la noi, sa ma pot baga si eu? :)

Intoarsa u cafeaua in sufragerie, am apucat sa ii aud pe prietenii fiului meu terminand de discutat despre licitatiile electronice si despre faptul ca le-ar placea sa le foloseasca. Am pierdut tocmai ceea ce era mai important, fiul meu nu are chef sa imi explice care e treaba cu ele, iar eu nu am timp sa caut mai multe informatii pe internet in acest moment. Ori se va gasi un cititor care sa ma lamureasca, ori va trebui sa astept pana la sfarsitul saptamanii, cand voi avea o zi libera, pentru a ma documenta, caci nu am liniste pana cand nu aflu totul despre ceea ce imi trezeste curiozitatea. :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu